miercuri, 7 ianuarie 2009

De ce nimeni nu da doi bani pe tineri

In a doua guvernare Tariceanu, salariile bugetarilor au fost aproape inghetate, in schimb pensiile s-au marit spectaculos. Actualul guvern are in continuare grija de pensionari, pe cand bugetarii, desi (macar teoretic) productivi sunt lasati deoparte pe motiv de criza. Si exemplele ar putea continua, atat la nivel central, cat si local. Aceasta politica ii afecteaza in primul rand pe tineri, fara grade, fara vechime, care raman uneori cu remuneratii ridicole. Bineinteles ca, indirect, ea afecteaza intreg aparatul birocratic: slaba salarizare stimuleaza, printre altele, o cultura a incompetentei care se perpetueaza, precum "Miorita", facand abstractie de generatii.
De ce se intampla asta? Pentru ca tinerii nu catadicsesc sa iasa la vot. Nici un politician lucid nu se poate preocupa de o categorie de la care nu are nimic de asteptat. Departe de a fi niste republicani din Roma antica, preocupati exclusiv de binele public, oamenii politici sunt entitati pragmatice, care actioneaza in functie de cerere si oferta. Si oferta slaba a tinerilor duce la neglijarea lor. Daca acestia nu vor da semne ca sunt o categorie de care trebuie sa se tina cont, daca verdele cailor de pe pereti nu se va dilua putin, ei nu au nimic de asteptat, nimic de primit. Pentru ca nimic pe lumea asta nu vine pe gratis.

3 comentarii:

Dan Gheorghe spunea...

ai dreptate, pentru ca pensionarii vin la vot, se tine cont de ei, pe cand tinerii, absenti de la urne, nu reprezinta un punct de atractie pentru partide. dar doare chiar asa sa fie? cred ca raspunsul e complicat. cert e ca statul nu stie sa investeasca in oameni. daca ar fi salarii mari in invatamant, in administratie, atunci ar veni si oameni de calitate sa munceasca in aceste domenii. salarii mici inseamna si oameni de slaba calitate. e un cerc vicios. pe care nimeni nu vrea sa-l sparga.

Bogdan Ghiurco spunea...

La salarii mai mari pentru tinerii bugetari, ar interveni imposibilitatea de a obține acele posturi în mod onest. Ar crește salariile, dar și șpaga pentru a intra la concurs, iar, într-un final, profitul ar fi cam tot același. Plus compromisul făcut...
Chiar nu știu care-i soluția...

Alexandru Gavris spunea...

Bogdan: Poate ca ai dreptate. Dar chestia cu salariile nu era nucleul dur al articolului, ci doar un exemplu. Chestiunea e ca tinerii sunt lasati de izbeliste, nu doar financiar, ci din cam toate punctele de vedere. Si responsabilitatea nu e neaparat a autoritatilor; e chiar a tinerilor.