Eu nu imi aduc aminte acum decat de Larks on a String (Jiri Menzel), de Underground si, bineinteles, de clasicul Dictator.
Ieri am vazut Das Leben der anderen (The lives of the others), un film german din 2006. Ideea era foarte buna: un ofiter STASI care ii fila pe un scriitor si pe sotia acestuia ajunge de la observatie la un soi de comunicare muta si, de aici, la transformarea radicala a propriei existente. Insa felul in care a fost structurat firul epic, pe doua planuri, a diluat foarte mult drama interioara a personajului si l-a facut neverosimil de-a binelea, aproape siropos. Depasirea de catre stazist a propriei educatii si "misiuni" nu este mai deloc nuantata, asa ca filmul lasa impresia unei portii de comunism impachetate cu funda si servite fara aperitiv ori antidot.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
12 comentarii:
Fatherland (cu Rutger Heuer)
1984
Underground nu are nimic de-a face cu totalitarismul.
Vezi aici:
Animal Farm, Der Untergang, The Last King Of Scotland, Fahrenheit 451, Balanta, Cel mai iubit dintre pamanteni, EndGame-Blueprint For Global Enslavement, Ingerul Digital etc.
Vizionare placuta!
Cum sa nu aiba Underground de-a face cu totalitarismul? Mare parte a filmului (inclusiv subterana) e o metafora a comunismului.
The Last King of Scotland nu prezinta un regim totalitar, ci o simpla dictatura postcoloniala.
Despre Animal Farm... ca si Fahrenheit, nu se refera la un regim totalitar istoric, ci este o distopie.
Cel mai iubit...o porcarie, dupa gustul meu, dupa un roman nu grozav, dar despre care s-a vorbit prea mult.
Pe celelalte o sa le tin minte:)
Mersi mult!
Pentru anonim:
Am vazut 1984 si nu se compara cu cartea...
Fatherland promit ca o sa il vad.
Mersi mult:)
Pentru Ion:
Ce e drept, Animal farm poate fi considerat si o alegorie a regimului stalinist.
Comunismul jugoslav nu a deranjat pe nimeni. Daca esti atent la sfarsitul filmului este morala: "A fost odata o tara". De fapt asta e si titlul sarbesc al filmului. Atunci cand tarmul se desparta intr-o insula si pluteste iti da cheia filmului.
Iar eroul nu statea in subteran de frica comunistilor, ci a ocupantului german.
E pericolosso sporgerssi (sau Duminici cu bilet de voie) al lui Nae Caranfil - preferatul meu la capitolul ăsta.
A!!! Şi Soare cu dinţi (Burnt by the Sun) al lui Nikita Mihalkov.
Ar mai fi şi altele. Dacă mai imi amintesc, ţip.
Pentru Ion: In primul rand, comunismul iugoslav a deranjat multa lume... A fost, fata de vechile elite, la fel de brutal ca si celelalte regimuri de acelasi tip.Ba chiar unii dintre cei care au pactizat la inceput cu el au avut de suferit (Milovan Djilas, spre exemplu, care, dupa ce a scris cartea Noua clasa, in care ataca sistemul, a incurcat-o destul de urat)...
La sfarsit avem, intr-adevar, una dintre cheile filmului. Dar aceea se refera la Iugoslavia (care nu a fost produsul regimului comunist, ci a aparut, sub acest nume, din 1929). O alta cheie apare insa intr-o discutie dintre doctorii germani de la sanatoriul in care era internat fratele lui Marko. Si suna asa: "Comunismul a fost o subterana."
Lucru cu care sunt, de altfel, intru totul de acord :)
Pentru Bogdan:
Le-am notat :)
Trimiteți un comentariu